skip to Main Content

Jumătate din calea ferată a României reprezintă fier vechi

Conform siteului oficial cfr.ro, rețeaua de căi ferate din România are o lungime totală de 20.077 km de linii, fiind a şaptea rețea ca mărime din Uniunea Europeană. Rețeaua cuprinde 17.945 de poduri și podețe, 176 de tuneluri și 11.473 km terasamente.

Dar, surpriză! Institutul Național de statistică afirmă că la data de 31 decembrie 2021, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.764 km. #CFR2022

Singura explicație logică ar fi că, de fapt, jumătate din rețeaua de căi ferate din România a devenit complet inutilizabilă datorită nepăsării politice totale față de situația transporturilor. Și argumente sunt destule în acest sens: România se plasează pe locul 26 din 28 de țări ale Uniunii Europene în ceea ce priveste infrastructura feroviară deoarece ultimele două, Cipru și Malta, nu au căi ferate.

De asemenea, în ultimii 30 de ani în România nu a fost electrificat nici măcar un kilometru de cale ferată.  75% din șine, 65% din poduri, 50% din terasamente au durata de viață expirată și au nevoie urgentă de reparații capitale.

Cu ce se ocupă ministerul transporturilor? Cu glume cu iz politic, ca de obicei: în anul 2020 au fost reînnoiți sau reparați 38 km, în 2021 gradul de reparare a crescut de trei ori la 100 km iar în 2022 se estimează că se va dubla încă odată, la 200 km reparați.

Dar dacă vi se par penibile cifrele, stați să vedeți cum se cheltuie banii în continuare, după formule deja bine puse la punct de către CNADNR de zeci de ani. Astfel, cea mai bună formă de a consuma rapid mulți bani și cu puțin control din partea statului o reprezintă studiile de fezabilitate.

Astfel, chiar dacă trenurile de marfă înregistrează viteze medii de 17 km/h și sunt zone unde ajung la sub 10 km/h, iar cele de pasageri ne-au obinșnuit cu deplasările la pas de 50 km/h, atunci când nu stau, România studiază posibilitatea construirii unei căi ferate de mare viteză Constanța-București și apoi spre Ungaria.

Un bun pretext pentru a băga nu mai puțin de 120 milioane Euro, fără tva, într-un studiu de fezabilitate. Și dacă nu vor repara 200 km de cale ferată în acest an, cu siguranță vor exista motive întemeiate, dar sunt absolut sigur că cei 120 mil Euro vor fi cheltuiți cât se poate de rapid, dacă se poate și cu ceva suplimentări.

Și dacă tot vorbim de “ specialiștii“ de la ministerul transporturilor, aceștia mai au în studiu și un tren alimentat cu hidrogen. Încă nu știm cât vor costa studiile de fezabilitate pentru acest proiect.

Această postare are un comentariu

  1. Se intampla ca in aceste zile sa fie zarva mare cu trnasportul de cereale si alte produse din Ucraina, in conditiile in care Romania in zona de granita de E,S-E,N,N-E are trasee de “cale larga” dupa standardul “sovietic” existand si statii de transpunere in care se inlocuiau boghiurile rusesti cu boghiuri normale si trenul putea circula pe reteaua din Romania. In acest moment statiile de transpunere din zona de N si E nu prea mai exista iar la Galati exista dar nu prea functioneaza din lipsa de personal si ceva piese de schimb si avea zilele trecut 30 de boghiuri functionale deci un tren de 15 vagoane. Din cele 200 km pomeniti probabil 4 max 6 km se vor reface in zona Galati din care 4 km de cale larga pentru a putea aduce in Port Docuri Galati cereale din Ucraina. Daca deschiderea circulatiei nu se face in maxin 1 luna nu mai conteaza caci din iunie incepe campania de cereale in Romania si nu mai pot fi depozitete si manipulate cele din Ucraina si uite asa pierdem oportunitati de afacere si deschiderea unei colaborari profitabile si pentru CFR.Se pare ca in Polonia se poate face transpunerea si deja multe cereale pleaca in Nord dar cele aflate in Odessa sunt blocate rusii au bombardat si retele feroviare ca sa nu poata fi facut transferul prin Ucraina in N. La noi aplauze si lozinci si de ziua Ceferistului s-a plimbat lumea cu trenul cu hodrogen.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *