Hyperloop-ul lui Musk nu ar fi existat fără Coandă

În anul 1971 inventatorul român Henri Coandă a inventat și testat primul mijloc de transport prin tuburi vid, o idee preluată?? de Elon Musk, cel mai bogat om din lume, denumirea comercială din zilele noastre fiind Hyperloop.

O idee cât se poate de bănoasă, dacă ținem cont că The Boring Company, firma care se ocupă de implementarea sistemului de transport Hyperloop proiectat de Elon Musk, se dezvoltă într-un ritm bun. Compania a câștigat de curând o nouă finanțare, ajungând la o valoare de piață de aproape 6 miliarde de dolari, caloare care îi va permite să-și accelereze activitatea.

Marele inventator român Henri Coandă afirma că “Poate că multe dintre ideile pe care le-am susținut vor da primele roade după mulți ani. La urma urmei, pomii nu dau roade în primul an”. Păcat că roadele, putem spune foarte bogate, ale inteligenței lui Coandă le culeg alții de pe alte meleaguri.

Conform unei prezentări pe care am găsit-o pe site-ul Adevărul, primul test încheiat cu succes de transport printr-un tub vidat a fost efectuat la București, lângă CET SUD, în iunie 1971, exact anul în care sa născut Eleonor Musk. Testul de atunci a utilizat o țeavă de 200 de metri lungime și cu un diametru de un metru, acesta fiind de fapt Primul Hyperloop din lume.

După succesul testului, care a folosit „efectul Coandă”, autorităţile au înfiinţat o Filială a „Departamentului Aerotubexpres” la Măneciu Ungureni, în Munţii Ciucaş. Pe o lungime de 1.300 de metri au fost construite două conducte  cu un diametru de 1.020 mm fiecare. Traseul a urmat râul Teleajan. Stația de propulsie era format din patru ventilatoare. Containerele de marfă nu au atins o viteză mai mare de 35 de kilometri pe oră, dar au reuşit să parcurgă traseul sinuos imaginat la Măneciu. Sistemul a fost automatizat și controlat de la un panou de control.

După 1980, la opt ani de la moartea lui Henri Coandă, s-a experimentat și transportul de oameni în conducte (ceea ce acum se numește Hyperloo. A fost construită o capsulă de oțel lungă de șase metri, în care au intrat două persoane. Traseul avea o lungime de 400 m, containerul avea propriul sistem de frânare. Viteza nu era mai mare de 70 de kilometri pe oră, iar marea problemă era zgomotul asurzitor din capsulă.

Astfel de linii au fost construite la Baia Mare și Delta Dunării, dar nu au supraviețuit mult timp după Revoluția din 1989. Tentația de a vinde totul la fier vechi se pare că a fost prea mare și în acest caz.

Arta de a face bani

The Boring Company, una dintre numeroasele afaceri ale lui Elon Musk, putem spune că se dezvoltă într-un ritm accelerat, compania primind o finanțare de 675 milioane dolari. Compania specializată în foraje orizontale destinate transportuluiu rutier valorează acum 5,7 miliarde dolari.

Compania promovează ideea de a decongestiona transportul de suprafață prin crearea unor autostrăzi subterane de mare viteză

Compania creată de Elon Musk are acum o capacitate de foraj de 960 km pe an, datorită utilajelor Prufrock-2 care sunt capabile să sape 1,6 km pe săptămână. Această rată va crește odată cu punerea în funcțiune a Prufrock-3, care va putea să foreze până la 11 km pe zi! The Boring Company explică că mai puțin de 32 km de tuneluri rutiere au fost săpați în ultimii douăzeci de ani în Statele Unite, iar capacitățile sale de foraj vor revoluționa transportul în SUA în viitor.

Deoarece alte proiecte de tuneluri rutiere din Los Angeles, Chicago sau Washington DC trenează de ani de zile, în prezent singura variantă care a rămas este tunelul săpat în Las Vegas, lung de 46 km și cuprinzând 51 de stații, cel mai mare proiect de transport subteran din Statele Unite. Compania dorește să îmbunătățească tunelul din Las Vegas, astfel încât să poată transporta 57.000 de pasageri pe oră.