Autostrăzi la termen nedefinit, trenuri la viteză de bicicletă

La zece luni din an, România a deschis circa 58 de kilometri de autostradă din cei aproape 250 promiși, a închis PNRR-ul feroviar cu toate marile loturi neterminate și a tăiat, prin rectificare, din banii pentru transporturi. Octombrie a fost luna în care distanța dintre calendarul anunțat și realitatea de pe șantier a devenit greu de ascuns.

Autostrăzi: promisiuni pentru 250 km, livrări sub 60

La sfârșitul lui septembrie, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres însuma 1.476 km, cu încă 991 km în execuție și 321 km în licitație. Cifra arată bine până o așezi lângă promisiunile din ianuarie: între 250 și 285 de kilometri noi în 2026, „un an record”. Prima inaugurare a venit abia pe 11 august – 12,24 km pe A3, între Zimbor și Poarta Sălajului, un lot care ar fi trebuit gata din 2023 –, urmată la final de august de circa 46 km pe A7, între Adjud și Bacău. Atât.

În loc de inaugurări, octombrie a adus un episod de manual. Pe 20 octombrie, un secretar de stat anunța deschiderea, pe 26, a 13 km din A0 Nord, între Afumați și A2. Pe 26 nu s-a deschis nimic: CNAIR a explicat că lucrările nu erau gata și că siguranța nu se negociază pentru o dată de inaugurare. Pe 31 octombrie, pe lotul 3 încă se montau parapete. Între timp, lotul 4, de 4,4 km, terminat din iunie, stă nefolosit pentru că nu are cu ce să se lege, iar lotul 1, Joița–Corbeanca, a alunecat în 2027.

Nici A1 nu face excepție: secțiunea Tigveni–Curtea de Argeș, cu Momaia – primul tunel forat de autostradă din țară –, e la 99%, dar testele finale cu ISU au fost programate în noiembrie. Programul noului guvern vorbește de circa 185 km dați în trafic în 2026, ceea ce ar presupune încă aproximativ 125 km în ultimele două luni ale anului.

Bani tăiați, constructori la limită

Pe 30 octombrie, prima rectificare bugetară a anului a redus bugetul Ministerului Transporturilor cu 563,6 milioane de lei, iar CNAIR pierde aproape un miliard de lei din investițiile care nu sunt finanțate din fonduri europene. Decizia vine la două săptămâni după ce patronatul FPSC avertiza că întârzierea plăților împinge firme de construcții spre insolvență, iar aproape două treimi dintre constructori indicau plățile întârziate drept cel mai mare risc al momentului.

Relația statului cu antreprenorii se mută tot mai des în instanță. Pe 16 octombrie, CNAIR a pierdut, într-o primă rundă nedefinitivă, la Curtea de Apel București, disputa procedurală privind penalitățile de 43 de milioane de lei pentru lotul Mizil–Pietroasele de pe A7; plata rămâne amânată până la finalul arbitrajului.

Calea ferată: PNRR închis, șantiere deschise

Pe 31 august, la închiderea PNRR, niciunul dintre cele cinci loturi feroviare mari finanțate din acest program – pe Cluj–Oradea și Caransebeș–Timișoara – nu era gata integral. Proiectele au fost „fazate”: ce s-a executat s-a decontat, restul trece pe Programul Transport 2021–2027, cu termene care pentru unele loturi ajung în 2029. Trenurile au revenit între Lugoj și Timișoara, dar lucrările continuă până în 2027.

Brașov–Sighișoara rămâne simbolul. După șase ani de șantier, stadiul fizic era de 61% la jumătatea lui septembrie, iar subsecțiunea cu tuneluri Apața–Cața, cu termen octombrie 2026, nu va fi gata; proiectul de finanțare se întinde acum până în iunie 2028. Pe 23 octombrie, trenul internațional București–Viena a avut nevoie de circa zece ore pentru cei 128 km dintre Brașov și Sighișoara, după ruperea unui pantograf pe un sector unde unul dintre fire este închis permanent. Viteza medie pe rețea rămâne în jurul a 42 km/h.

CFR SA a lansat pe 19 octombrie o licitație de 4,09 miliarde de lei pentru întreținerea liniilor în șapte regionale, iar strategia 2026–2030 numește recuperarea restanțelor la reînnoire „prioritatea zero”. Diagnosticul e corect, dar vine după decenii în care întreținerea a fost amânată. Iar operatorul de stat CFR Marfă nu mai deține, din mai 2026, licență de transport și nu mai transportă marfă.

Concluzie

Problema nu mai este lipsa proiectelor sau a banilor europeni, ci capacitatea statului de a livra la termen, de a plăti la termen și de a comunica onest. Construcțiile au crescut anul acesta cu 12,6%, trase de infrastructură – un motor pe care tăierile bugetare și plățile întârziate riscă să-l gripeze exact când ar trebui să accelereze. O inaugurare anunțată cu o săptămână înainte și amânată chiar în ziua respectivă nu e o problemă de imagine, ci un simptom.